Așa-zisa Declarație de Protest a lui Laszlo Tökes în Parlamentul European

Ținutul Secuiesc, aflat în inima Europei, este astăzi locuit de o comunitate mare, de 700.000 de maghiari. Chiar și cea mai crudă perioadă, "regimul Ceaușescu" , nu a putut modifica dimensiunile etnice în felul în care ar putea să pună în pericol identitatea și cultura comunității majoritar maghiare ce trăiește acolo - deși dictatorul agresiv a încercat din toate puterile să o facă.

După căderea dictaturii - așa cum am avut nenumărate ocazii să supunem atenției comunității internaționale - "omogenizarea", modificarea proporțiilor etnice și încercările de intimidare a minorităților naționale au continuat.
Militarizarea Ținutului Secuiesc (în apropierea orașelor maghiare au fost amplasate un număr excesiv de unități militare) poate fi considerată o practică comună a puterii de stat, care presupune concentrarea eforturilor statului național și expansiunea ortodoxismului. Militarizarea poate fi considerată, de asemenea, o încercare de consolidare irațională a instituțiilor puterii de stat.
Numărul persoanelor vorbitoare de limbă maghiară din instituțiile naționale responsabile cu securitatea și siguranța cetățenilor este semnificativ -anul acesta Academia de Poliție a deschis porțile persoanelor de etnie maghiară, rezervînd 15 locuri pentru acestea în București.
Membrilor forțelor armate din alte regiuni ale României, care au activat în Ținutul Secuiesc, li s-au garantat sporuri de periculozitate, în timp ce numărul atrocităților săvîrșite pe baze etnice împotriva maghiarilor a crescut în mod alarmant. Acestea sînt deseori executate de persoane aflate în serviciul forțelor armate și de forțele de poliție sau de membrii familiilor lor.
Cronologia recentelor violențe împotriva maghiarilor este următoarea:
În noiembrie 2009, 6 tineri români au rănit grav un tînăr maghiar, în vîrstă de 22 de ani, în parcarea unui restaurant din Tîrgu Secuiesc. După ce i-au spus să nu vorbească în maghiară la telefon, atacatorii l-au călcat în picioare și au continuat să îl lovească, fracturîndu-i un braț și înfigîndu-i un cuțit în mînă. Înainte de aceasta, persoane necunoscute au vandalizat indicatoarele cu înscrisuri în limba maghiară din Tîrgu Secuiesc și localitățile vecine.
La 5 aprilie 2010, mai mulți tineri maghiari, care au participat la un program organizat de Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) de la Mediaș, județul Sibiu, au fost atacați. În jurul orelor 20, persoane necunoscute au pătruns în sediu. Organizatorii le-au cerut să plece, dar aceștia au refuzat. Mai mult, i-au agresat verbal și fizic pe organizatori. Doi tineri maghiari au ajuns la spital cu răni serioase. Atacatorii au provocat daune materiale considerabile, distrugînd mobilierul.
La 23 aprilie 2010, în noaptea de Sf. Gheorghe, 2 maghiari au fost bătuți de polițiștii din Sf. Gheorghe. Patrula de poliție care a intervenit i-a imobilizat pe cei doi tineri și i-a urcat în mașina poliției. Tinerii au fost duși la secția de poliție, unde 5 ofițeri au continuat să-i lovească. Tinerii au fot ulterior eliberați, fără să li se întocmească dosar penal.
În dimineața zilei de 15 mai 2010, persoane necunoscute au atacat 6 tineri la Tîrgu Secuiesc, printre care 3 jurnaliști, pe motiv că aceștia vorbeau în limba maghiară. Un grup de 10 persoane i-a atacat pe tineri. Potrivit declarațiilor persoanelor vătămate, atacatorii le-au cerut să nu mai vorbească în limba maghiară. Dl. Zsigmond Karacsonyi, director executiv al Uniunii Jurnaliștilor Maghiari din România, a cerut presei să urmărească cazul, afirmînd că autoritățiile intenționează mușamalizarea incidentului, pe care îl descriu ca fiind o luptă de stradă oarecare, asta din cauză că unul dintre atacatori era fiul unui ofițer de poliție român.
Am solicitat Guvernului României, în special d-lui Vasile Blaga, ministrul Administrației și Internelor, să pună capăt neîntîrziat urii interetnice din cadrul instituției pe care o conduce, finanțată de la Bugetul de Sat, dar și de plătitorii de taxe maghiari din România. Regiunea istorică Ținutul Secuiesc nu este nici colonie, nici loc care să justifice animozități de o asemenea anvergură din partea unor indivizi care au jurat să-i protejeze și să-i apere pe cetățeni.
Facem apel la autoritățile competente să adopte mă-surile legale care se impun împotriva celor care comit agresiuni, indiferent de naționalitatea acestora. Agresiunea generează agresiune - în actuala situație economică dificilă, extremiștii pot profita cu ușurință de disperarea cetățenilor.
În martie 2010, am comemorat 20 de ani de la evenimentele, nefericite, cunoscute sub denumirea de "Martie negru", cînd poporul român a fost incitat la violențe împotriva maghiarilor care demonstrau pașnic. Nu trebuie să permitem reizbucnirea conflictelor interetnice!
Solicităm opiniei publice internaționale să exercite presiuni asupra guvernului român, pentru ca acesta să analizeze cazul imediat, astfel încît să nu ducem mai departe practica statului comunist, construit pe baza urii și ostilității interetnice.
LASZLO TÖKES,
Membru al Parlamentului European
Strasbourg, 19 mai 2010


Versiune de tiparit Așa-zisa Declarație de Protest a lui Laszlo Tökes în Parlamentul European Versiune de tiparit


Trimite pe email articolul


Pentru a comenta trebuie sa fiti conectat (logat). Apasati aici pentru a va conecta:
Login
Daca nu aveti cont va puteti face aici: Creaza un cont gratuit