A murit Gigi Mulțescu, legenda lui Dinamo!

Gazeta Sporturilor îi face portretul unui jucător special și a unui antrenor îndârjit, care a fost iubit de Dinamo și respectat de tot fotbalul românesc pentru pasiunea sa pentru sportul-rege.

Pe 11 noiembrie 1951, înregistrat două zile mai târziu în documente, la Botoroaga, o comună din partea estică a Teleormanului, se năștea Gigi Mulțescu, nume ce avea să inspire generații întregi de copii în tainele sportului rege.

Gigi Mulțescu, de la Jiul Petroșani la Dinamo și echipa națională

Moștenirea pe care acesta o lasă fotbalului transcende orice fel de statistică. A pus umărul la edificarea uneia dintre cele mai mari echipe românești din istorie, Dinamo-ul din prima parte a anilor 1980, a scris capitole întregi la dinastia „Găștii Nebune” din Regie.

Este probabil cel mai mare jucător din istoria Jiului Petroșani, unde a marcat de două ori într-o finală de Cupa României cu Poli Timișoara, singurul trofeu din vistieria clubului. S-a oferit, în cele mai grele momente din existență și în mijlocul unei pandemii globale, să dea o mână de ajutor clubului din Ștefan cel Mare, chiar dacă starea sa de sănătate nu era dintre cele mai bune.

A îmbrăcat cu mândrie tricoul primei reprezentative, de 12 ori mai exact, reușind să scuture de două ori „ațele” porților: o dată pe vechiul „23 august”, disputat pe 28 noiembrie 1976, contra Bulgariei, a doua oară în „Groapă” în preliminariile pentru Campionatul European din 1980, contra Ciprului, pe 18 noiembrie 1979.

Mulțescu a scris istorie în Valea Jiului: „O fi puțin?!”

Primii pași în fotbal i-a făcut la juniorii Stelei, neștiind că, peste ani, se va afla de cealaltă parte a baricadei. A debutat în fotbalul mare pentru Jiul Petroșani, reprezentând cu mândrie tricoul „minerilor” timp de opt sezoane.

În această perioadă, Mulțescu a fost decisiv în câștigarea singurului trofeu din istoria clubului colorat în alb și negru: Cupa României, reușind o „doppietta” în finala contra celor de la Poli Timișoara, disputată pe „Republicii” din București și tranșată de Jiul cu un spectaculos 4-2.

„1974 a fost cel mai bun an al meu! Când spun că ’74 a fost anul meu mă refer la faptul că atunci am luat Cupa României cu Jiul, cu naționala studențească am câștigat Campionatul Mondial Universitar din Franța, unde am purtat și banderola de căpitan, iar cu reprezentativa de tineret am devenit campion balcanic.

În plus, am înscris în toate finalele acestor competiții! O fi puțin?!” declara fostul mijlocaș într-un interviu acordat Gazetei Sporturilor de acum doi ani.

„Câine” cu pedigree: 3 titluri consecutive și două Cupe ale României la Dinamo!

În 1979, Gigi Mulțescu s-a transferat la Dinamo. A părăsit formația alb-roșie după șase sezoane, trei titluri consecutive între 1982 și 1984, două Cupe ale României, în 1982 și 1984, precum și 20 partide disputate în competițiile europene.

A marcat de 29 ori în 132 partide pentru Dinamo.

Statisticile ne spun că o seară de Cupa Campionilor sau Cupa UEFA nu era niciodată cea mai proastă noapte a sa, monolit al acestei afirmații fiind cele nouă goluri reușite de acesta.

A răpus „catenaccio” și „regina” Europei

Prima mare „dublă” ce l-a avut drept protagonist pe Gigi Mulțescu a fost cea cu Inter Milano. După un 1-1 pe „Giuseppe Meazza”, goluri Pasinato pentru peninsulari și Custov pentru Dinamo, „câinii” au reușit să se impună cu un istoric 3-2 la București.

Meciul a contat pentru al doilea tur din Cupa UEFA, sezonul 1981-1982. Dudu Georgescu, Augustin și Orac marcau pentru Dinamo, Altobelli și Prohaska pentru „nerazzuri”. Mulțescu intra la debutul reprizelor de prelungiri, înlocuindu-l pe Custov.

Un alt moment de referință din cariera lui Mulțescu este reprezentat de „dubla” cu Hamburg, campioana Europei la acel moment, echipă pregătită de marele Ernst Happel și pe care Dinamo reușea să o elimine.

„Câinii” s-au impus la scor de neprezentare în fața nemților la București, Augustin, Mulțescu și Orac, trioul «AMO», cum erau porecliți cei trei la acea vreme, ducând în extaz cei peste 75.000 suporteri prezenți în tribunele stadionului. Golul reușit de Mulțescu este unul antologic, de la 40 metri, în forță, goalkeeper-ul Stein fiind lăsat fără replică.

În retur, Mulțescu a ținut să mai marcheze o dată, el și Țălnar evaporând emoțiile suporterilor dinamoviști, după ce orgoliul nemților de regi ai Europei la acel moment impusese tabelei de scor să indice același scor cu care Dinamo s-a impus la București, 3-0.

Jucător-antrenor la apus de carieră

După aventura de la Dinamo, Mulțescu a revenit la Jiul, în postura de jucător-antrenor, reușind să promoveze echipa din B în A. Ultima experiență ca jucător în elita fotbalului românesc a avut-o la CSM Suceava, punctând de două ori în nouă partide.

În ultimii ani ai aventurii la firul ierbii, a lucrat ca jucător-antrenor în eșaloanele inferioare, la Autobuzul București, Poiana Câmpina sau UTA Arad.

„SMURD” și zâmbete

De-a lungul carierei de tehnician, Gigi Mulțescu a antrenat numeroase echipe, fără să câștige vreun trofeu. Cu toate acestea, și-a lăsat amprenta în ADN-ul fiecărei echipe pe la care a trecut, prin ideile tactice inovatoare, fotbalul frumos și capacitatea de a resuscita formații ce păreau condamnate la tranșeele eșalonului secund.

A dat gol la debutul ca antrenor în Liga 1!

Consiliat de Angelo Niculescu, a debutat ca „principal” la Jiul Petroșani. Tocmai formația la care își început cariera de jucător în 1971! Mulțescu a promovat Jiul în prima divizie în 1986, luând fața, la golaveraj, celor de la FC Baia Mare.

Pe 17 august 1986, în Jiul – SC Bacău 1-1, a marcat golul gazdelor, deși era antrenorul principal al formației! În primul sezon ca A1 nu a pierdut acasă cu granzii sistemului. 2-2 cu Steaua și 2-0 cu Dinamo!

A pus temelia ultimei trupe invincibile

Pe 12 august 1990, Dinamo-Petrolul 3-1 a fost primul său meci pe banca roș-albilor. După ce roș-albii au vândut o echipă întreagă imediat după Revoluție, Mulțescu a început reconstrucția punând bazele formației ce avea să câștige apoi campionatul neînvinsă cu Rinus Israel și cu Florin Halagian în sezonul 1991-1992.

Printre cei promovați s-au numărat Cheregi, Costel Pană și Selymes, jucători de bază în ediția următoare. A rezistat 28 de etape în primul mandat la Dinamo, fiind demis la finalul unui eșec la Brăila, 1-2.

Inovator

Pe Selymes l-a retras din extremă stânga pe postul de fundaș stânga, acolo unde se va impune în Generația de Aur. Multe alte mutări i-au ieșit, precum titularizarea lui Mansour (Timișoara), mutarea lui Băluță (Universitatea Craiova) în centrul liniei ofensive sau trecerea lui Alexandru Stan (Astra) ca mijlocaș dreapta.

Apoi, pe Budescu l-a readus din parcuri în 2011, exilat acolo de conducerea Astrei, l-a băgat la slăbit și l-a readus în fotbalul de performanță.

A scris istorie pe „Ilie Oană”, „Anghel Iordănescu” și „Ion Oblemenco”

Cu el pe bancă, Petrolul a bifat 697 de minute consecutive fără gol primit, cea mai lungă serie din istoria „găzarilor” (2014/2015).

Totodată, sub comanda sa, FC Voluntari a reușit prima victorie din istoria sa în Liga 1 (octombrie 2015), iar Universitatea Craiova Craiova (2017) a revenit în Europa după o pauză de 17 ani.

Creator de bun gust

A reușit un retur fantastic pe banca Sportului Studențesc în ediția 2005/2006, la finele căreia a terminat pe locul 4. Dar a fost retrogradată de FRF din pricina datoriilor! Memorabil a fost meciul din Ștefan cel Mare, scor 5-4 pentru „studenți”, după o partidă la finele căreia Dinamo a ieșit din calculele la titlu, iar Mulțescu a ajuns la Spitalul de Urgență, acuzând probleme cardiace!

Salvator

Poli Timișoara (2003), Petrolul Ploiești (2012) și Gaz Metan (2013) sunt doar trei echipe ce s-au bazat pe serviciile lui în momente grele, iar el le-a salvat de la retrogradare.

Performanțe și-n Turcia

I s-a mai spus și „Turcul” pentru că în anii ’90 a antrenat acolo. A început la Samsun (1993-1997), cu care a terminat un sezon pe locul 5 și a învins, o premieră!, pe Galatasaray (1-0) în deplasare.

A mai pregătit pe Kayserispor, Adana, Ankaragucu, Gaziantepspor, Samsunspor iar și Kahramanmaraspor. Iar în lumea arabă a fost tehnicianul celor de la Al Taawon și Al Ettifaq

Țin minte o vorbă mare de la Ștefan Kovacs, spunea că faima unui antrenor e dată de cum joacă echipa lui, nu numai de victoriile formației sale.

– Gigi Mulțescu

Cu masca la gură

În era pandemică, Dinamo se confrunta cu grave probleme de ordin sportiv și financiar, însă Gigi Mulțescu nu a dat înapoi de la provocările venite dinspre Ștefan cel Mare.

Ultimele sale experiențe ca antrenor au durat câte o lună, iulie 2020 – august 2020 și martie 2021 – aprilie 2021, ambele fiind momente în care Dinamo era mai degrabă cu un picior la matineu decât în prima divizie.

Cu toate acestea, Mulțescu a răspuns afirmativ provocărilor de fiecare dată, imaginile cu el dându-se jos din autocar, cu masca la gură, să salute suporterii adunați în jurul stadionului, ținând cont de faptul că arenele din țară erau închise din cauza restricțiilor, schițează un portret autentic al celui care a fost Gigi Mulțescu.

Odihnește-te în pace, nea Gigi! Mulțumim pentru tot!