Atenţie, DNA! Binomul Turdean-Pântea a comis o evaziune de 15 milioane de euro la FARMEC

Jocul surd al privatizării

În anii 1994-1995, Liviu Turdean şi Petru Pântea le-au cerut colaboratorilor societăţii şi pensionarilor să participe la cumpărarea de acţiuni de la societatea FARMEC SA din Cluj. Fabrica este renumită pentru producerea de produse cosmetice, casnice, chimico-sanitare şi deodorante. FARMEC are în portofoliu mărcile Gerovital, Triumf de aragaz, Detartrant.

La data privatizării, FARMEC SA a emis 649.318 acţiuni. Liviu Turdean şi Petru Pântea, în prezent ajunşi la frumoasa vârstă de 81 ani, respectiv 82 ani, au scos bani din buzunar şi au cumparat 2.798 acţiuni care reprezentau mai puţin de 0,5% din capitalul social al companiei FARMEC. Pentru restul de acţiuni au venit cu bani de acasă colaboratori, salariaţi şi pensionari foşti salariaţi FARMEC. La prima vedere, privatizarea pare o afacere onestă cu circuit închis, dar la o privire mai atentă, se dovedeşte oneroasă: o parte din acţiunile FARMEC SA au fost achitate chiar de societate pentru ca mai apoi acestea să fie transferate nestatutar pe numele celor care au gestionat-o, adică membrilor binomului Turdean-Pântea. (Facsimil 1 – Ordinul de plată nr. 3156 din 14.12.1995 evidenţiază că societatea FARMEC a luat credit de la BCR şi a utilizat banii FARMEC transferându-i Asociaţiei Farmec Pas pentru privatizarea societăţii pentru acţiuni; Ordinul de plată nr. 4905 din 12.11.1999 evidenţiază rate către FPS pentru plata acţiunilor lui Liviu Turdean, preşedinte al Consiliului de Administraţie şi director general care provin din fonduri FARMEC SA transferaţi către Asociaţia Farmec Pas.)

Drumul banilor

Banii către FPS şi FPP au fost transferaţi din contul societăţii FARMEC SA pentru plata unui număr de peste 80.000 acţiuni. Mai târziu, aceste acţiuni au fost „donate” către persoanele din familiile Turdean şi Pântea: Mihaela şi Horea Turdean, precum şi Bria Sebastian – afin al lui Petru Pântea. Acest transfer de acţiuni a încălcat articolul 8 din statutul societăţii, care prevede că „Acţiunile nominative sunt cesibile numai între acţionari”. Or, cei trei enumeraţi mai sus nu au fost acţionari iniţiaţi la FARMEC SA.

Aşadar, compania administrată de binomul Turdean-Pântea, FARMEC SA, a repartizat banii sub formă de avans dividente, pentru ca mai apoi ratele anuale către FPS şi FPP să fie plătite din dividentele care au fost repartizate corespunzător unor acţiuni nominale plătite de societatea FARMEC. Practic, s-a încălcat art. 73 din Legea 31/1990 – Legea societăţilor comerciale.

Bătălia pentru buton

Pentru a dobândi controlul total asupra companiei FARMEC SA, membrii binomului Turdean-Pântea şi-au atribuit, pe rând, funcţiile de administrator şi de directori executivi. De ce Turdean şi Pântea s-au pretat la o astfel de manevră? Pentru a efectua mai multe majorări ilegale de capital social care, în final, i-au făcut stăpâni peste FARMEC.

Astfel, în anul 1998 au făcut o majorare de capital social cu 200.000 de acţiuni. Atacată în justiţie, majorarea de capital a fost anulată printr-o decizie irevocabilă a ÎCCJ: 2390/2008. Motivul? În anul 1998 au existat 40.281 acţiuni, din care 15.312 nu au fost achitate!!!

Judele Ioan Pop jupoaie oaia FARMEC

În acelaşi an, 1998, Liviu Turdean a primit GRATUIT utilaje de la Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (ONUDI), pe care, prin actul adiţional nr. 7/1998 (facsimil 2) le-a transformat într-un număr de 278.944 acţiuni.

Ei bine, judecătorul delegat Ioan F. Pop, preşedintele de atunci al Tribunalului Cluj, mai târziu ajuns avocat al inculpaţilor Turdean şi Pântea în dosarul penal nr. 30272/1/2007 cu acelaşi obiect, a validat transferul de acţiuni (facsimil 3): „Admite cererea formulată de Turdean Liviu, în consecinţă: Încuviinţează modificarea actului constitutiv al societăţii comerciale FARMEC SA în conformitate cu actul adiţional autentificat sub nr. 1663 din 10/08/1998 de Notarul Public Maria Petruş şi care face parte integrantă din prezenta hotărâre, cu următoarele date: Majorare capital social, Modificare structură acţiuni”.

În legătură cu aceste fapte penale, în anul 2000 poliţişti din IGPR şi procurori din Parchetul General au început urmărirea penală împotriva lui Liviu Turdean şi a altor persoane, cu propuneri de arestare pentru fapte de contrabandă, falsificarea documentelor prezentate vămii, evaziune fiscală şi abuz în serviciu. În urma unei plângeri penale şi a unor informaţii provenite de la SRI, PÎCCJ deschide dosarul penal cu număr unic 305/P/2000.

Adrian Năstase favorizează infractorul

Văzând ca se îngroaşă gluma, Liviu Turdean s-a dus cu „stimulente” (facsimil 4 – nota de redare a convorbirilor telefonice) la guvernul Năstase şi la fiul procurorului general al României, Tănase Joiţa. Ca efect primar al acestor audienţe la cel mai înalt nivel, premierul Adrian Năstase emite OUG 165/2001 (facsimil 5),prin care FARMEC este scutită „de la plata drepturilor de import în limita unui contingent valoric de 1.193.700 USD”. Practic, premierul Năstase oferă în anul 2001 o scutirea de taxe pentru un import definitiv, care a fost efectuat în anul 1998 în urma unei note semnate doar de… Năstase (facsimil 6)!!! Astfel, premierul Adrian Năstase încalcă principiul neretroactivităţii legii, favorizând inculpaţii în dosarul penal 305/P/2000.

Contractul dintre Liviu Turdean, FARMEC SA şi Ovidiu Joiţa, fiul procurorului general Tănase Joiţa, nu exclude influenţarea a două soluţii de scoatere de sub urmărire penală în dosarul 305/P/2000. Aici precizăm că soluţii de NUP au fost emise de procurori pe perioade de timp în care Tănase Joiţa a fost procuror general al României.

După cinci ani, prin decizia 335/2010 judecătorii Tribunalului Bucureşti (facsimil 7) constată existenţa faptelor penale înfăptuite de Liviu Turdean, falsificare de documente şi abuz în serviciu în cazul utilajului primit de la ONUDI în anul 1998, dar constată încetarea procesului penal, din cauza… prescripţiei faptelor. Numai că evaziunea fiscală a rămas!

CEDO amendează statul

Cu privire la acest dosar penal, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin DECIZIA adoptată în şedinţa din 27 mai 2014, a luat act de declaraţia Guvernului cu privire la recunoaşterea existenţei unei încălcări a art. 6, alin. 1 din CONVENŢIE şi obligă Guvernul la plata sumei de 5.000 de euro, care rezultă din durata excesivă a procedurilor interne în legătură cu cauza penală în care reclamantul Nicolae Cristinel Olăneanu a participat ca parte civilă.

Manevra acţiunilor

În data de 6 martie 2002, binomul Turdean-Pântea refuză să înscrie în registrul acţionarilor FARMEC SA un număr de 82.318 acţiuni ale unui acţionar semnificativ. Refuzul a fost DOVEDIT ilegal, prin sentinţele: nr. 2036/2004 a Tribunalului Târgu-Mureş, nr. 51/2005 a Curţii de Apel Mureş şi nr. 229/2007 a ÎCCJ – decizie rămasă definitivă şi irevocabilă.

Având dubla calitate de acţionari şi de administratori/directori, Turdean şi Pântea, pentru a obţine controlul total asupra companiei FARMEC SA, au emis în perioada 2002-2009 peste 3 milioane de acţiuni.

Majorările ilegale efectuate în fiecare an au fost făcute cu limitarea acţionarului semnificativ, la un preţ subevaluat fără Primă de Emisiune, cu scopul ca persoanele din familiile Turdean şi Pântea să cumpere peste 75% din acţiunile ilegal emise.

Prin aceste manevre hegemoniste, binomul Turdean-Pântea a limitat acţionarul semnificativ la un prag de 190.000 de acţiuni. După obligarea înscrierii acţiunilor de către instanţa de la Târgu-Mureş, limitarea s-a ridicat la un prag de 280.000 acţiuni. Numai că  Liviu Turdean şi Petru Pântea, împreună cu persoane din familiile acestora – Mihaela, Horea şi Ioana Turdean şi Bria Sebastian –  au ajuns să deţină ilegal peste 2.500.000 acţiuni, echivalentul a 75% din FARMEC SA. Practic, societatea a fost „sechestrată” de tandemul Turdean-Pântea prin încălcarea articolului 8 din Statutul SC FARMEC SA.

Dacă mai era nevoie, decizia ÎCCJ 2380/2008 şi sentinţa irevocabilă 36/2010 a Curţii de Apel Galaţi au confirmat că acţiunile au fost emise cu încălcarea dreptului de preferinţă, art. 216/Legea 31, şi la un preţ subevaluat de 15 ori fără Primă de Emisiune.

În acest caz există şi o culme a realizărilor manageriale: după ce binomul Turdean-Pântea a încălcat repetat legea, a fost primit în topul Forbes România!!!

Judele Turcu ajunge avocatul lui Turdean

În anul 2002, pe 12 martie, tandemul Turdean-Pântea a propus şi a dispus să se majoreze, cu limitare la un preţ subevaluat, un număr de 280.000 acţiuni în baza unui regulament de majorare. Numai că decizia 180/2003 a Curţii de Apel Oradea anulează ca nelegală hotărârea acţionarilor şi declară ilegal regulamentul de majorare.În acelaşi an, în 12 decembrie, Turdean şi Pântea au constatat achitarea acţiunilor.

A urmat o nouă judecată la tribunal – de această dată la Curtea de Apel Cluj – şi o nouă decizie irevocabilă: 39/2004, care a respins recursul acţionarului semnificativ în legătură cu hotărârea acţionarilor majoritari. Practic, decizia 39/2004 a Curţii de Apel Cluj este contradictorie cu decizia irevocabilă 180/2003 a Curţii de Apel Oradea cu privire la aceeaşi majorare de capital social!!! Preşedintele completului de judecată, vicepreşedinte la acea dată al Curţii de Apel Cluj, a fost Ioan Turcu. După decizie, Turcu a devenit avocat al societăţii FARMEC SA şi al inculpaţilor Turdean şi Pântea, fiind remunerat cu peste 40.000 de euro.

După ce pierd procesul la Oradea, în anul 2003, Turdean şi Pântea, în calitate de administratori şi directori ai companiei FARMEC, au propus şi dispus o altă majorare, cu limitarea acţionarului semnificativ. De această dată vorbim despre 480.000 de acţiuni, evident la un preţ subevaluat şi fără Primă de Emisiune.

„Naşul” Adrian Bordea

Culmea! Şi în legătură cu această majorare ilegală există două hotărâri judecătoreşti contradictorii, de data aceasta la aceeaşi instanţă, ÎCCJ:decizia irevocabilă nr. 3453 din 7 iunie 2005, care dispune anularea majorării, şi decizia irevocabilă nr. 4421 din 3 octombrie 2005, dată de judecătorul Adrian Bordea, care menţine majorarea!

Aici apare o situaţie extrem de ciudată, poate ilegală. Judecătorul Bordea, înainte de a se pronunţa, află de existenţa unui alt proces pe aceeaşi temă şi, la 7 iunie 2005, ia decizia să amâne judecata până la emiterea soluţiei în dosarul 3453. De ce nu a ţinut cont în octombrie de soluţia irevocabilă din iunie dată în dosarul 3453 de aceeaşi ÎCCJ, când a emis decizia în dosarul 4421, rămâne un mister pe care doar ex-preşedintele CSM, Adrian Bordea, îl poate elucida.

Pentru acurateţea faptelor, vă informăm că judecătorul Bordea a luat decizia în dosarul 4421 în data de 20 septembrie 2005, adică exact în aceeaşi zi în care a primit spre judecare dosarul 2270/2004 privind revizuirea pe cale excepţională a deciziei irevocabilă nr. 39/2004, a Curţii de Apel Cluj, cu privire la majorarea ilegală de acţiuni la FARMEC SA, din 2002. Adică, judecătorul Adrian Bordea a fost „naşul” aprobării ambelor majorări de capital. Din grabă sau dintr-o lipsă de toner la imprimantă, decizia de respingere este scrisă olograf- (facsimil 8).

Majorări pe bandă rulantă

În anul 2005, prin AGA din 24 noiembrie, Turdean şi Pântea au obligat acţionarul semnificativ să-şi vândă sau să se confişte de către administrator peste 82.000 de acţiuni. Sentinţa nr. 25/2007 şi Decizia nr. ÎCCJ 253/2009 anulează ca nelegală propunerea binomului Turdean-Pântea.

În anul 2007, prin şedinţele AGA din 26 septembrie şi 6 decembrie, tandemul Turdean-Pântea a dispus majorarea cu 800.000 de acţiuni la un preţ subevaluat şi fără Primă de Emisiune. Sentinţa nr. 53/2009 a Tribunalului Cluj, prin decizia irevocabilă nr. 36/2010, a anulat majorarea.

În anul 2008, prin şedinţa AGA din 12 august, binomului Turdean-Pântea a dispus majorarea cu limitare la un preţ subevaluat a 880.000 de acţiuni şi reducerea ilegală a capitalului social cu 200.000 de acţiuni emise în anul 1998. Scopul acestei manevre puse în practică de Turdean şi Pântea: deposedarea acţionarului semnificativ de acţiuni care au fost emise legal. Evident, sentinţa nr. 144/2009 a Tribunalului Argeş rămasă irevocabilă anulează hotărârea nelegală luată de AGA FARMEC SA.

În fine, în anul 2009, Turdean şi Pântea au dispus majorarea cu 695.000 de acţiuni cu limitare la un preţ subevaluat fără Primă de Emisiune. Sunt convis că aţi ghicit! Sentinţa nr. 210/2009 a Tribunalului Dolj a anulat ca nelegală hotărârea acţionarilor din luna iulie a aceluiaşi an.

Mobilul binomului Turdean-Pântea

Iată o informaţie extrem de preţioasă pentru procurorii care vor cerceta acţiunile în cascadă ale tandemului Turdean-Pântea. Până în prezent, binomul Turdean-Pântea nu a adus la îndeplinire hotărâri judecătoreşti irevocabile. Ne referim aici la decizia nr. 180/2003 a Curţii de Apel Oradea şi la decizia nr. 3453/2005 a ÎCCJ, care anulează hotărârile de majorare cu 760.000 de acţiuni din anul 2002 şi 2004. Efectul acestei ilegalităţi? Tandemul Turdean-Pântea continuă să folosească la vot acţiuni emise ilegal, adică să aibă control total asupra FARMEC şi să încaseze dividende, prejudiciind an de an dreptul de proprietate al acţiunilor emise legal.

După cum aţi înţeles, lupta binomului Turdean-Pântea cu micii acţionari a avut un dublu scop: să deţină controlul asupra companiei FARMEC – a obţinut această putere prin dobândirea ilegală de acţiuni şi dividende – şi să desfăşoare nestingherit activităţi ilicite, cum este folosirea de alcool în regim de scutire de accize.

Intervine Curtea de Conturi

Am întrebat Curtea de Conturi ce a solicitat să controleze ANAF în speţa FARMEC. Iată ce ne-a răspuns Curtea domnului Nicolae Văcăroiu:

„Curtea de Conturi a dispus următoarele măsuri:

– Efectuarea inspecţiei fiscale la SC FARMEC SA, stabilirea stării de fapt fiscale, stabilirea întinderii eventualului prejudiciu produs Bugetului de stat şi dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia.

– Supravegherea şi controlul operaţiunilor cu produse accizabile la SC FARMEC SA în perioada 2007 – 2011, în condiţiile în care lucrătorii vamali nu au beneficiat la momentul respectiv de informaţii certe privind consumul efectiv de alcool etilic în scopul pentru care s-a solicitat scutirea de la plata accizelor.

– Neinvestigarea şi nevalorificarea unor acte de control întocmite de Garda Financiară şi întârzierea realizării/finalizării unei inspecţii fiscale aferente perioadei 2007-2011 la SC FARMEC SA.

– Se vor identifica persoanele responsabile pentru abaterile constatate şi se vor lua măsurile legale împotriva persoanelor care şi-au îndeplint în mod defectuos sarcinile de serviciu”. (facsimil 9)

Liberala Andreea Paul, trafic de influenţă

Cum era de aşteptat, Turdean şi Pântea au bătut pe la toate uşile politice, fie că s-au numit PSD, PMP sau PNL. Iar printre parlamentarii care mor de grija tandemului infracţional Turdean-Pântea şi fac intervenţii/presiuni pe la ANAF se numără deputata penală Elena Udrea, senatorul infractor PSD Alexandru Cordoş şi „indignata” penelistă Andreea Paul. Dar dacă interpelarea senatorului Cordoş este una decentă, se solicită un punct de vedere, (facsimil 10) cea a deputatei liberale Paul este una cu iz penal (facsimil 11). Deputata Andreea Paul atacă virulent controlul ANAF, trage concluzia că a fost unul ilegal, că s-a constatat arbitrar un prejudiciu adus statului de către FARMEC de 15 milioane de euro şi că trebuie remediată situaţia în regim de urgenţă. Imixtiunea deputatei Paul în actul de control administrativ este unul cât se poate de vizibil şi se înscrie cu majuscule de aur în Codul Penal. Aici apare o întrebare firească: De ce deputata Andreea Paul a fost atât de virulentă faţă de ANAF şi a luat de bună, fără o minimă analiză, petiţia Mihaelei Turdean, membră în CA al FARMEC SA?

ANAF răspunde presiunilor

În urma interpelărilor făcute de senatorul Cordoş şi de deputata Paul, ANAF a fost obligată să remităministrului Eugen Nicolicea o precizare pe cinci pagini, semnată de secretarul de Stat din Finanţe, Attila Gyorgy (facsimil 12). Iată un scurt rezumat din explicaţiile ANAF:

„În urma dispoziţiilor CC (…) inspectorii DGAMC au constatat că în perioada 2007-2011 (…) SC FARMEC SA a beneficiat de regimul de scutire directă (…) de alcool etilic denaturat (…) în baza unor documentaţii care conţineau descrieri echivoce şi sumare. (…) S-a constatat că principalii doi furnizori de la care s-a aprovizionat SC FARMEC SA cu alcool etilic denaturat fac obiectul unor mari cauze de evaziune fiscală (…) din documentele verificate a rezultat că societatea a utilizat alcoolul etilic denaturat nu doar pentru fabricarea produselor cosmetice, ci şi pentru cele care nu fac obiectul industriei cosmetice” etc.

Ca să nu mai lungim vorba, vă spunem că inspectorii ANAF au constatat o evaziune fiscală de circa 15 milioane de euro, că susţinătorii binomul Turdean-Pântea – senatorul escroc Cordoş şi deputata liberală Andreea Paul – au primit una peste degete prin intermediul răspunsului oferit de ungurul de la Finanţe, Attila Gyorgy.

Dialogul redacţiei cu actorii evaziunii FARMEC

Aşa cum este normal, am dorit să obţinem un punct de vedere de la instituţiile care au vreo legătură cu evaziunea de la FARMEC. Am trimis adrese cu mai multe întrebări la Curtea de Conturi, la ANAF, la Parchetul General şi la FARMEC. Până la publicarea articolului am primi răspunsuri de la Curtea de Conturi, de la PGÎCCJ şi de la FARMEC. Menţionăm că reprezentanţii FARMEC au refuzat dialogul, preferând să ne ameninţe golăneşte, iar ANAF ne-a anunţat că ne va oferi un răspuns în termenul legal de 30 de zile.

Din partea procurorului general Tiberiu Niţu am primit un răspuns laconic care se ascunde în spatele articolului 12, lit. e din Legea 544/2001. Iată ce spune articolul 12: Se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor, prevăzut la art. 1, următoarele informaţii: a) (…) e): „informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidenţiale ori se pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare”.

După cum lesne se poate observa din adresa PUTEREA către PGÎCCJ, întrebările noastre nu fac atingere articolului 12, litera e.

Redăm integral atât adresele noastre, cât şi răspunsurile primite până la închiderea ediţiei. De asemenea, puteţi lectura şi cele 12 facsimile.

P.S.: Deoarece vorbim despre bani publici, evaziunea fiscală constatată de ANAF la FARMEC SA este o gaură în Bugetul de stat, iar pentru că vorbim de o pagubă de peste 15 milioane de euro, avem speranţa că procurorii DNA se vor sesiza în urma acestei anchete. Noi avem toate dovezile necesare, zeci de documente, pentru deschiderea unui dosar penal. Procurorii din subordinea doamnei Codruţa Kovesi ne pot contacta la adresa de e-mail: mihaip@puterea.ro Cotidianul PUTEREA va publica eventualele drepturi la replică pe www.puterea.ro. sursa:puterea.ro