Un regim alimentar permisiv, cum ar fi concentrarea pe creşterea aportului de fibre, ar putea avea efecte mai bune decât o dietă mai restrictivă, precum cea care presupune reducerea aportului de grăsimi saturate, potrivit cercetătorului şef Yunsheng Ma, de la University of Massachusetts Medical School din Worcester, Marea Britanie.
„Am ales fibrele dietetice pentru că exercită beneficii clinice la nivelul mai multor componente ale sindromului metabolic, inclusiv circumferinţa taliei, homeostaza lipidelor şi a glucozei, controlul nivelului de insulină, pe lângă greutatea corporală şi reglarea anumitor markeri inflamatori”, a declarat Yunsheng Ma, pentru Reuters Health.
Pentru noul studiu, Ma şi coautorii au împărţit în două grupe 240 de adulţi obezi cu sindrom metabolic. Una dintre grupe a urmat dieta recomandată de American Heart Association (AHA), iar cealaltă avea ca scop consumul a minimum 30 de grame de fibre pe zi.
Circa 25% dintre adulţi, la nivel mondial, suferă de sindrom metabolic, care include simptome precum o talie mare, hipertensiune, glicemie mare, nivel scăzut al colesterolului HDL, niveluri crescute ale trigliceridelor, care cresc riscul de boli cardiovasculare şi diabet.
Dieta AHA recomandă ca adulţii să consume zilnic 25 până la 30 de grame de fibre pe zi, din alimente precum legumele şi cereale integrale, în condiţiile în care consumul mediu în Statele Unite ale Americii este de 15 grame de fibre pe zi.
Regimul alimentar AHA cere o creştere a aportului zilnic de fructe şi legume, cereale integrale şi alimente bogate în fibre şi proteine slabe, reducând consumul de zahăr, sodiu, alcool, grăsimi saturate şi trans, colesterol şi includerea peştelui în dietă, de două ori pe săptămână. Persoanele participante la studiu în grupa AHA au primit recomandări personalizate referitoare la numărul de calorii şi cantitatea de grăsimi saturate consumată.
După un an de la debutul studiului, persoanele din ambele grupe au pierdut în greutate şi au obţinut o ameliorare a presiunii sangvine, a calităţii dietei urmate, a glicemiei, potrivit rezultatelor publicate online în Annals of Internal Medicine.
Persoanele din grupa cu dieta bogată în fibre au pierdut, în medie, două kilograme, comparativ cu 2,6 kilograme în medie în cazul grupei AHA. De asemenea, şapte persoane din grupa cu dieta bogată în fibre s-au îmbolnăvit de diabet de-a lungul studiului care a durat un an, comparativ cu doar un pacient din grupa AHA.
Dieta bogată în fibre a arătat totuşi efecte pozitive şi a fost uşor de urmat, lucru ce duce adesea la o menţinere cu succes a acesteia pe perioade mai lungi, potrivit Juliei Zumpano, dieteticiană la Cleveland Clinic, care lucrează îndeaproape cu departamentul de cardiologie preventivă.
Aportul mare de fibre este unul dintre cele mai importante aspecte ale dietei AHA, potrivit lui Juliei Zumpano.
„Fibrele te umplu, se umflă în stomac şi menţin sentimentul de saţietate pentru mai mult timp”, a spus Zumpano, care nu a participat la realizarea studiului. Dar consumul de fibre ar putea fi limitat în cazul persoanelor care suferă de tulburări ale tractului digestiv sau care suferit de diaree, a mai spus dieteticiana.
