Trebuie să fii orb în ţara chiorului ca să nu observi faptul că Elena Udrea a fost lucrată. Pe la spate, cum le-ar face plăcere unor băieţi cu ochi albaştri să se exprime. Începutul a fost publicarea pe un site-fantomă, creat special în acest scop, a unor nevinovate fotografii cu trei dive aflate la shopping la Paris: Udrea-Bica-Topoliceanu. Trei Doamne şi toate trei au ajuns să dea cu subsemnatul la DNA, iar celor care au „cântat” mai frumos le-a fost permisă ieşirea din colivie. Cu siguranţă înregistrările de la Paris nu le-a făcut vreun paparazzi cu carte de muncă la gazetă şi aproape la fel de sigur de supraveghere s-au ocupat oameni plătiţi de la bugetul de stat pentru a avea grijă de apărarea naţiei. Nu prea se ştie de la care serviciu. Nu se ştie nici măcar dacă este unul de-al nostru, sau unul de-al francezilor. Problema este cine a dat comanda? Să fie cel reclamat de Udrea la DNA, adjunctul SRI, Florian Coldea? Să fie oare acesta chiar Traian Băsescu, care simţea că îi fug serviciile de sub picioare şi a decis să sacrifice dama pentru a reuşi să iasă din poziţia de mat? Mai plauzibilă pare varianta a doua, Băse fiind genul de personaj din Naşul. care te strânge tare-tare în braţe în timp ce îţi bagă pumnalul pe la spate. Departe de redacţia noastră de a ţine partea celei care a confundat bugetul ţării cu portofelul lui Cocoş şi România cu Galeriile Lafayette. Însă dacă aşa este, când se va dumiri tanti Nuţi cum stă treaba, să te ţii denunţuri peste denunţuri, de la activitatea prestată la Primăria Capitalei şi până la mânăriile de la Cotroceni…
Cert este că după manevra de la Paris, pe capul Elenei Udrea s-au abătut puzderie de dosare şi toţi cei care au fost în anturajul acesteia s-au mutat în arestul Poliţiei Capitalei. Până a început să le revină vocea. Şi să cânte… Ceea ce, până la urmă, spre bucuria devoratorilor de spectacole marca DNA, nu este chiar rău.
de Gusti Constantin
