Mergeți la Referendum și votati DA sau NU! Eu voi vota pentru Adam și Eva

0
7380
                                              Adam and Eve (after Titian), c.1628/29 by Rubens

7. De aceea va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va lipi de nevasta sa.

8. Și cei doi vor fi un singur trup. „Așa că nu mai sunt doi, ci sunt un singur trup”. (Marcu 10)

Dumnezeu a făcut femeia din coasta lui Adam. Ei au stat bine mersi în Rai până când au cunoscut Actul Creației și sexualitatea, iar după aceea au fost izgoniți din grădina Edenului. Erau făcuți după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Puteau să creeze, deci erau „Dumnezeu”.

Scotocindu-mi memoria, mi-am dat seama că poate am greșit dintr-un anumit punct de vedere. Am crezut că înțelesul cuvintelor din Evanghelia după Marcu: „Așa că nu mai sunt doi, ci sunt un singur trup” se referă strict la reîntregirea „Androginului Primordial”. Fraza corectă este: „Așa că nu mai sunt doi, ci sunt UNUL”! Sigur că din motive de ideologie creștină, scribii au înlocuit „Unul” cu „un singur trup”. Acesta este un aspect, iar celălalt aspect se referă la faptul că bărbatul și femeia lipindu-se creează un nou Om, un copil. 

Ce este de reținut este faptul că după izgonirea din Rai și îndemnul făcut de Dumnezeu „îmulțiți-vă” conștiința divină scade, iar cea sexuală crește pentru că Procrearea devine baza civilizației actuale. Astfel, Procrearea, din antichitate până în prezent, formalizată juridic în instituția căsătoriei a îmbrăcat două aspecte:

  • civil – juridic;
  • religios.

Aspectul civil – juridic a definit de-a lungul anilor condițiile în care s-a dezvoltat relația dintre barbat și femeie având drept scop procrearea: ce se întâmplă cu copiii rezultați, cum se transferă drepturile civile, drepturile privind proprietatea ș.a.m.d. În antichitate apare instituția căsătoriei, dar și a divorțului și să nu uităm că omul este poligam din fire.

Homosexualitatea, zoofilia și alte forme de manifestare a sexualității sunt acceptate, dar nu au fost incluse în actul căsătoriei. Asta, cu mici excepții. De exemplu, Nero s-a căsătorit cu un bărbat. Marele Cezar era: „bărbatul tuturor femeilor și femeia tuturor bărbaților”, dar a fost căsătorit numai cu femei.

Aspectul religios până la creștinism îmbracă forma unei binecuvântări sacre din partea zeilor privind uniunea unui bărbat cu o femeie. Creștinismul modifică radical această situație. Prin anii 200 e.n. un grup de preafericiți părinți, orbiți de prea multă asceză, decretează că femeia este unealta diavolului și li se interzice bărbaților să aibă relații sexuale cu femeile (poate că de atunci s-a dezvoltat homosexualitatea creștină).

Apoi, după mulți ani un grup de preafericiți părinți moderați semnalează faptul că această poruncă duce la scăderea numărului de credincioși. Așa că au hotărât: bărbatul se poate împreuna cu femeia numai în cadrul tainei sfinte a căsătoriei. În acest fel, a apărut talibanismul religios al căsătoriei, în cadrul Bisericii. ( Aici să ne amintim că, în urmă cu 50 de ani, în Italia nu puteai divorța decât cu acordul Papei).

Instituția căsătoriei a fost folosită sute de ani ca formă de control și manipulare exercitată de Biserici împotriva oamenilor. Cele două războaie mondiale, produse de bărbați, au devenit catalizatorul principal al emancipării și revoltei femeilor. Femeile au ajuns să preia activități care erau până atunci exclusiv în sarcina bărbaților. Au apărut mari transformări atât la nivel psihologic, cât și în comportamentul social al femeilor, dar și al bărbaților.

În aceste condiții, în zilele noastre, o femeie care ajunge într-o poziție socială de mascul alfa are tendința să caute o femeie și să conviețuiască împreună, iar un bărbat decăzut din poziția socială de mascul alfa (eunucizat social) tinde să caute alinarea în brațele unui bărbat.

Ce mai este de reținut este faptul că membrii comunităților LGBT au tendința de a fi foarte exclusiviști, în sensul în care ajută și sprijină material, decizional etc numai persoanele cu aceeași manifestare a sexualității, la fel ca ei. Restul societății este privită cu ostilitate, nu există pentru ei, îi consideră inferiori, iar acest lucru se întâmplă de sute de ani. Uitați-vă în jur și vedeți ce este de văzut, chiar dacă ei stau încă ascunși în posturi înalte doar dintr-o pudoare falsă.

Formează o castă deasupra celorlalți având multe drepturi și nicio obligație. Homosexualitatea modernă ca substitut la procreare este o ficțiune a societății noastre. În esență este vorba doar de alienare umană și nimic mai mult. Ce nu trebuie să uităm este că ISTORIA se repetă, iar noi, oamenii, nu învățăm aproape nimic din greșelile/experiențele trăite. Este clar ca lumina zilei că homosexualitatea liberală va atrage dupa sine un conservatorism profund taliban.

Civilizația occidentală să nu uite că cele mai mari atrocități împotriva oamenilor au fost generate chiar de către ea: sclavagismul, inchiziția, nazismul, fascismul și opresiunea minorităților sexuale. Astăzi, asistăm muți la o deformare a istoriei și a legilor sociale. Dacă până acum extremele de dreapta erau rezultatul expansiunii comunismului, astăzi extremele de dreapta vor genera o extrema de stânga foarte virulentă. Daca relația dintre un bărbat și o femeie are ca rezultat procrearea este absolut obligatoriu să existe o formă juridică, iar aceasta se numește de  peste 7000 de ani CĂSĂTORIA. Celelalte relații: gay, lesbiene, zoofile, robofile, pot îmbrăca o formă juridică și se poate numi CONVIEȚUIRE.

Anticipând evoluția civilizației, în următorii 20 – 50 de ani, căsătoria și conviețuirea vor fi înlocuite de alte contracte juridice. Poate nu va mai fi necesar să te căsătorești pe viată… poate că la fiecare 5 ani ne vom prezenta în fața unui judecător sau notar și vom declara că dorim reînnoirea căsătoriei pentru încă o perioadă cu persoana de lângă noi, la fel cum ne reînnoim buletinele, sau poate că ne vom dori ca următoarea perioadă din viață să ne-o petrecem cu o roboțică/el frumușică/el foc.

Când vom înceta să fim ipocriți, când vom așeza sexualitatea acolo unde ii este locul, vor dispărea toate aceste disensiuni și conflicte care efectiv nu ne țin de foame. Trebuie să renunțăm la formele de ipocrizie și pudoare exagerată atunci când vine vorba de sexualitate. Aproape de finalul acestui text vă îndemn să nu uitam totuși că familia tradițională înseamnă căsătoria dintre un bărbat și o femeie, în urma căreia rezultă copiii. Femeia se ocupă de educația și creșterea copiilor, de casă, iar bărbatul aduce banii și acoperă nevoile familiei. Să fim serioși, de foarte mult timp acest lucru nu se mai întâmplă deoarece nu mai sunt întrunite condițiile sociale necesare și nimeni nu dorește să se (re)întrunească. Realitatea ne arată că lipsa celor 7 ani de acasă afectează major întreaga societate fiind necesară o nouă Ordine Socială pentru reechilibrarea balanței.

„Femeii i-a zis: „Voi mări foarte mult suferința și însărcinarea ta; cu durere vei naște copii, și dorințele tale se vor ține după bărbatul tau, iar el va stăpâni peste tine.” (Genesa (Facerea) 3-16).

Amin!

JANE BIRKIN & SERGE GAINSBOURG

Je T’Aime 1969

https://www.youtube.com/watch?v=qO0J7O960ls&feature=youtu.be