Poezie Valeri Toderici

0
650

 

Așa se duc,pe sfârlă, toate
Ca și Cerbul Carpatin,
Noi privim și dăm din coate!
Cât de mici putem să fim?!

Vânătorii duc cu TAF-ul
Mândru Cerbul Carpatin,
De toate s-alege praful,
Iar noi stăm și îi privim.

După ce le-au dus pădurea,
Lăsând dealurile goale,
TAF-urile duc,într-una,
Cerbii,spânzurați, de…șale.

Spânzura-var,draci-n zale,
Blestemați să fiți cu toții,
Branconieri din larga zare,
Că vă comporatți ca…hoții.

După ce ne-ați luat ozonul,
Oxigenul și…verdeața,
N-are unde cânta cucul,
Când se scoală,dimineața!

Ne luați acum și …cerbii,
Ciutele și…iepuașii,
Împușcați la firul ierbii,
Să ne plângă…copilașii.

Că nu văd pe culmea lată,
Nici un cerb,nici căprioară,
Numai TAF-uri,ce înoată,
În noroi,în plină…vară.

Lăsați-ne nouă cerbii,
Să-i privim,să-i admirăm,
Lăsați-ne firul ierbii,
La animale să îl dăm.

Facem clăi de fân,pe dealuri,
Iarna,cât este de mare,
Vin la noi,pe arealuri,
Vin și cerbi și…căprioare.

Noi, nu-i spânzurăm de TAF-uri,
Nu distrugem fauna,
Am trăit de-atâtea veacuri,
Făr’ să omorâm,ceva.

Le-am pus la dispoziție și fânul,
Cât este iarna de lungă,
Noi nu le-am curmat…destinul,
Le-am dat și iarba, de pe…luncă.

Am considerat,că-s sfiinte,
Lăsate de Dumnezeu,
Pe lumea asta să-ne-alinte,
Nu să le omor când vreu.

Noi,nu luăm ce nu-i al nostru,
Numai ce-avem în ogradă,
Nu avem conceptul vostru,
Nu-s animale de …pradă.

Sunt firave și…drăgălașe,
Sunt atente la…dușmani,
Pentru voi,nu sunt…gingașe,
Voi,le omorâți, pe …bani.

Dumnezeu, e sus și…vede,
Chiar de l-ați pitit sub lamă,
Cine credeți că vă crede,
Că-i un iepuraș de …zamă.

Ursul,lupul,scrie-n carte,
Că sunt meniți pe lumea asta,
Să mănânce numai moarte,
Nu să le scurteze viața.

Vânătorii ,ne dau lecții,
Când îi vezi cu pușca-n mână,
Că ei fac,numai…selecții,
Și omoară,numai fauna…bătrână.

Dar pe cerbul, din vedere,
Nu se vede că e slab,
Și că n-ar fi avut putere,
Să mai trăiască,un an.

Cluj-Napoca,
09.04.2018.