Generalul Mihai Caraman, una dintre figurile de vârf ale serviciilor secrete din România, a decedat la vârsta de 96 de ani. Caraman a îndeplinit funcția de director al Serviciului de Informații Externe în perioada 1990-1992.
În perioada 1958-1968, Caraman a fost șeful rezidenței de spionaj a României la Paris. În această perioadă, Caraman și oamenii săi au sustras și au adus în țara noastră o cantitate impresionantă de documente din cartierul general al NATO, aspect care a generat tensiune la nivelul Alianței.
Operațiunea „Caraman” a fost cea mai mare lovitură încasată de NATO și a rămas una dintre cele mai cunoscute și enigmatice misiuni de spionaj în care a fost implicată România. Informațiile culese de „Agentul 007 de România” erau transmise la București, iar apoi, ar fi ajuns la Moscova.
După fuga generalului Ion Pacepa în Occident, Mihai Caraman a fost trecut în rezervă, în 1979. Caraman a revenit în funcții-cheie din ianuarie 1990. Guvernul Petre Roman l-a numit inițial adjunct al Apărării, apoi director la SIE.
Unii îl numesc pe Caraman drept „o legendă a intelligence-ului românesc”, alții susțin că este un „trădător” sau un „comunist”. Cert este că despre viața spionului a fost scrisă o carte, „Mihai Caraman – un spion român în războiul rece”, publicată în 2019, scrisă de către istoricul Florian Banu.
