Intrarea Maicii Domnului în Biserică este prăznuită pe 21 noiembrie. Această sărbătoare este cunoscută în popor sub denumirea de Vovidenia sau Ovedenia.
Părintele profesor Ene Braniște afirmă că această sărbătoare a luat naștere în secolul VI.
“Pe 20 noiembrie 543, Justinian a zidit la Ierusalim, lângă ruinele templului, o biserica închinată Sfintei Fecioare, care, spre deosebire de una mai veche, a fost numită biserica Sfânta Maria “cea nouă”. Conform obiceiului, a două zi după sfințire, adică pe 21 noiembrie, a început să fie serbat hramul (patronul) bisericii, adică însăși Sfânta Fecioara, serbarea fiind consacrată aducerii ei la templu”, spune părintele Ene Braniște.
În această zi, copiii pun crengi de măr în vase cu apă. Acestea, ținute în lumina și căldură, înmuguresc și înfloresc, și sunt folosite în noaptea de Anul Nou drept sorcove, informează crestinortodox.ro.
În plină iarnă, despre florile dalbe, flori de măr, sau despre măruț, mărgăritar. Dacă am fi cu luare aminte la colinde, nu am avea cum să nu ne întrebăm ce măr ar putea face în decembrie flori dalbe? Și de ce măr? Pentru că strămoșii noștri știau de la bătrânii lor că acea nuielușa a Sfântului Nicolae trebuie să fie una de măr, iar dacă aceea înflorea până de Nașterea Domnului, înseamnă că sfântul a mijlocit pentru iertarea celui căruia i-a dăruit crenguța, flori dalbe.
De sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserica, cunoscută și că Ovidenie, se aprind lumânări pentru copiii nebotezați, dar și pentru morți, pentru a avea cale luminată pe cealaltă lume. Se împart nuci, colaci și turte de mălai.
În dimineață Intrării Maicii Domnului în Biserica, bătrânele luau din livadă o creangă cu 7 prune, una cu 7 mere și una cu 7 alune, pe care le păstrau în cămară, pentru a proteja de friguri tot anul.
În noaptea de Ovidenie se spune că descântătoarele fac “privegherea apei”. Femeile pun un vas cu apă peste noapte pe care o folosesc pentru dureri de piept și cap sau pentru vedere.
sursa:stiripesurse.ro
