Nu mică ne este stupoarea când vedem în jur, la televizor sau pe rețelele sociale, tinerei obraznici și agresivi care își fac un scop în viață din a-i agasa pe cei din jur, jucându-se de-a reporterii sau politicienii, de-a analiștii sau formatorii de opinie. Nihilismul acestora este de-a dreptul exasperant pentru oamenii de bun simț, bună credință și bune intenții. Se vâră cu tupeu peste tot, vin cu acuze și interpretări abracadabrante, au opinii halucinante! Dorința de afirmare prin orice mijloace a acestor tineri este motorul care-i pune în mișcare. Desigur că nu vrem să generalizăm, însă portretul robot prinde viață în trăsăturile multora.
Ei se pricep atât de bine să manipuleze și să acuze pe oricine pentru orice încât ai un șoc psihologic și te întrebi dacă totul e vis ori realitate. Ei nu uită și nu iartă, ei nu acceptă prezumția de nevinovăție, ei nu dau nimănui nici prima, nici a doua, nici ultima șansă! Consideră că toate șansele trebuie să le aparțină, că toți ceilalți sunt neglijabili, că doar ei și ideile lor contează.
Dacă te uiți mai bine la aspectul acestora poți să ai o revelație- arată ca niște personaje amețite din desenele animate, ca niște păpuși umanoide care au crescut în puf și nu știu nimic despre oameni și omenie, despre istorie și onoare, patrie, viitor, națiune… Crescuți în secolul informației, au senzația că dețin adevărul absolut, că pot să coboare statuile de pe piedestaluri, că pot crea noi valori din nimic.
Te uiți și te minunezi de tupeul acesta fantastic, de dorința furibundă de a călca pe cadavre, de a da din coate, da a se cățăra cât mai sus. Te minunezi de încrâncenarea cu care luptă împotriva tuturor doar așa, ca să se afle în treabă!
Mai rău este faptul că reușesc să atragă adepți ce îi urmează precum oile, ori susținători ce le dau apă la moară. Fiecare este mânat de propriile nemulțumiri, de propriile frustrări sau propria ură, niște legionari moderni ce folosesc drept arme atacul la persoană, jignirile și amenințările, înjurăturile și obscenitățile.
Dumnezeule unde ești? Noi am crescut acești monștri de ură? Cu ce am greșit? Acești renegați ai sorții reprezintă generația pe care ne vom baza peste 20 de ani?
Să trăim cu speranța că într-o zi maturitatea își va intra în drepturi iar personalitatea tinerilor noștri rebeli va dobândi înțelepciune, că vor reuși să gândească profund înainte de a deschide gura ca să împroaște cu venin!
Să sperăm că nu vom asista la nașterea unui viitor fără sentimente,că ruptura dintre generații nu va fi totală, că specia umană nu se va degrada într-atât încât să dispară dialogul principial, dragostea și respectul pentru semeni, credința în Dumnezeu.
Să sperăm că viitorul le va aminti despre datoria morală față de poporul lor, că sfidarea și disprețul vor rămâne doar niște greșeli din viața lor, cauzate de avântul vârstei, de teribilism și imaturitate. Așteptăm ca tinerii noștri nihiliști să-și găsească liniștea și echilibrul interior, să se așeze pe o traiectorie pozitivă, bazându-se pe propriile merite, nu pe desființarea meritelor altor oameni.
MONA LISA
