Joaca pe care UDMR o face de foarte multă vreme nu punea rămâne nesancționată. Ca urmare a declarațiilor domnului Kelemen Hunor privind autonomia, Academia Română intervine în acest subiect oferind un răspuns pe măsură!
„Termenul de autonomie, în înţelesul invocat de unii lideri politici actuali, nu este folosit decât o singură dată în textul Rezoluţiei de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, anume la articolul al II-lea: „Adunarea Naţională rezervă teritoriilor sus indicate (Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească1) autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei, aleasă pe baza votului universal”. După cum se vede, este vorba despre decretarea autonomiei teritoriilor locuite în majoritate de români, unite cu România (circa 100.000 de km pătraţi), teritorii privite în întregimea lor. În al doilea rând, chiar şi acestor teritorii, Adunarea le-a acordat autonomie provizorie, doar până la întrunirea adunării, alese prin vot universal, menite să dea Regatului României o nouă Constituţie. Toate aceste prevederi s-au respectat cu stricteţe, iar Transilvania cu Banatul şi Părţile vestice s-au încadrat definitiv în România, fără nicio autonomie, doar după îndeplinirea condiţiilor indicate. Cei care critică neaplicarea Rezoluţiei de la 1 Decembrie „uită” o chestiune esenţială, anume „decretarea” unirii. Punctul nodal al documentului este tocmai unirea românilor respectivi şi a teritoriilor menţionate cu România! Iar această unire a fost „decretată” de către cei 1.228 de delegaţi, aleşi în chip democratic şi posesori de documente oficiale („credenţionale”), ai tuturor românilor în cauză. Cererea de aplicare a unor deziderate cuprinse în acest document presupune recunoaşterea tuturor prevederilor în cauză şi, în primul rând, a deciziei de unire a Transilvaniei cu România. Cum să invoce nerespectarea unor afirmaţii, principii, drepturi, cuprinse în rezoluţia menţionată, cei care nu recunosc esenţa actului despre care scriem aici? Dar chiar şi aşa, principiile în cauză, analizate la rece, corect şi obiectiv, se vede că nu se referă la autonomie în sensul invocat de unii lideri maghiari.” (citește mai departe)