Iubiți prieteni,
Numele meu este Marius Balo, sunt teologul clujean care a fost închis timp de 8 ani de zile în China comunistă. M-am întors acasă în urmă cu un an și jumătate și astăzi doresc să vă vorbesc despre un alt cetățean român, o tânără din București care suferă în continuare, întemnițată acolo fără ca statul român să facă ceva pentru ea.
Alina Irina Apostol avea 28 de ani când a fost arestată în provincia Fujian din estul Chinei în data de 21 decembrie 2017 și acuzată de fraudă cu cardul de credit. Absolventă a Facultății de Litere, Alina era traducătoare într-o firmă condusă de trei persoane: un cetățean chinez, un român și un turc.
După un an și jumătate de arest preventiv, timp în care a fost torturată psihic în fiecare zi și forțată să trăiască în condiții pe care noi, oamenii de rând ai unei țări civilizate nu ni le putem imagina, este condamnată pe nedrept în data de 15 iulie 2019 la 13 ani și jumătate de închisoare și înregimentată în sistemul odios de muncă forțată al închisorilor chinezești. Mai are de executat aproape 8 ani de zile, atât cât am pătimit eu în temnița comunistă. Sunt convins că nu va supraviețui.
Tatăl ei m-a sunat în aprilie anul trecut, chiar a doua zi după ce m-am întors în țară. Îi simțeam suferința în glas. Singurul copil. Mi-a spus povestea întregului necaz, mi-a trimis fotografii, acte și sentința de condamnare. Am înlemnit citind fraze aproape identice cu cele din propria mea sentință. O farsă de proces și o sentință monstruoasă, echivalentă în România cu o condamnare pe viață. Pentru nimic.
I-am spus că singura șansă a Alinei de a supraviețui este ca toate aceste informații să fie făcute publice iar presa și societatea să pună presiune pe Ministerul Justiției pentru a o transfera acasă. Exact așa s-a procedat în cazul meu și în doar trei luni de zile transferul meu în țară a fost aprobat de autoritățile chineze. Totul s-a rezolvat în doar trei luni. Alina suferă acolo mai bine de cinci ani fără să o ajute nimeni.
Pe Dl Laurențiu Apostol, tatăl Alinei, l-am cunoscut anul trecut în august, în momentul în care mă apropiam de București, în Pelerinajul meu de 2922 de km parcurși pe jos prin țară, un km pentru fiecare zi pe care am petrecut-o întemnițat în China comunistă. M-a sunat cu marea rugăminte să vin să stau o noapte și la el.
Casa părintească, casa bunicilor Alinei, se află într-un sat liniștit la 30 de km de București. Aici a copilărit Alina, printre curci și curcani, printre smochine și viță de vie, un tărâm de basm, tărâmul magic în care se naște veșnicia. Acum, aceste amintiri frumoase sunt cel mai probabil singurul lucru care o ajută să înfrunte o nouă zi de chin în temniță.
CONTINUAREA INTR-UN ARTICOL VIITOR
